15 °C Athens, GR
28/03/2020

autenticromanesc.com

UN MAGAZIN SPECIAL

info@autenticromanesc.com
martie 2020
L Ma Mi J V S D
« mart.    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  
DEBIT STIRI

Ziua Crucii 14 septembrie. Tradiții, Obiceiuri, Superstiții,Rugăciune în fața sfintei Cruci-Zi de post pentru bunăstare și sănătate

În această zi nu se mănâncă usturoi, nuci, prune sau pepeni, alimente al căror miez se aseamănă cu crucea.

În tradiţia populară, frunzele şi florile de busuioc, menta, măghiranul şi cimbrul sunt plante magice şi se sfinţesc la biserică, iar în timpul slujbei se păstrează lângă cruce.

Florile de busuioc sfinţit, în această zi, alină durerile, chiar şi migrenele puternice sau durerile de dinţi. În mediul rural, cu crenguţe de busuioc aprinse se afumă bolnavii de friguri. Busuiocul se pune şi în vasele cu apă pentru păsări, în perioada epidemiilor pentru a le ocroti.

De Ziua Crucii se face un ritual pentru pomii care nu mai rodesc: gospodarii atârnă de ramurile acestora, cruci făcute din busuioc sfinţit la biserică şi curpeni (tulpini târâtoare de castraveţi şi de pepeni), sperând că rodul să se adune şi în aceşti pomii neroditori. De asemenea, la ţară începe culesul strugurilor şi se face mustul.

Prognozele meteorologice din vechime pentru Ziua Crucii sunt verificate în timp: când cocorii se pregătesc de plecare.

Dacă tună în aceasta zi, va fi o toamnă lungă. În schimb, dacă se adună un cârd de ciori gălăgioase, va cădea bruma. Înainte de Ziua Crucii nu este bine sa culegi calinele, pentru că, în acest caz, se spune că va fi o noapte geroasă.Ziua Crucii vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei.

Monedele sfinţite azi, păstrate în portofel, alături de o cruciuliţă (chiar dacă este şi de carton) aduc belşug şi spor în munca de fiecare zi.

În tradiţia populară, Ziua Înălţării Sfintei Cruci reprezintă momentul în care pământul se închide în preajma iernii, luând cu sine insectele şi şerpii.

NALTAREA SFINTEI CRUCI ,14 SEPTEMBRIE

Înălțarea Sfintei Cruci, sau Ziua Crucii, este singura sărbătoare cu post aspru şi rugăciune și, în fiecare an este pe data de 14 septembrie.

Spre deosebire de alte sărbători creștine, Înălţarea Sfintei Cruci se cinsteşte cu post aspru, Crucea fiind un simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului.
Înălțarea Sfintei Cruci, sau Ziua Crucii, marchează şi două evenimente solemne: Aflarea Crucii şi înălţarea ei în faţa poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, şi aducerea Sfintei Cruci dela perşi, în 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a aşezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.
Înălțarea Sfintei Cruci. Ziua Crucii. Această sărbătoare aminteşte de un moment semnificativ din viaţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. În ajunul luptei cu Maxenţiu, un duşman al creştinilor (307-312), împăratul Constantin a avut o viziune: în plină zi, pe cer a apărut o cruce formată din stele, cu inscripţia „Prin acest semn vei invinge”.

Împăratul a învins, iar mama lui, după izbândă, a poruncit să fie găsită Sfânta Cruce, la Ierusalim, aproape de Golgota. Acolo au fost găsite trei cruci identice, cea pe care a fost răstignit Iisus şi două ale tâlharilor ucişi odată cu el. Pentru a afla care este crucea pe care a fost răstingnit Iisus, patriarhul Ierusalimului Macarie a apropiat fiecare cruce de o fată care tocmai murise. Când Macarie a aşezat lânga ea Sfânta Cruce, se spune că tânăra a înviat.

Vestea s-a răspândit ca fulgerul, iar biserica a devenit neîncăpătoare pentru credincioşii care soseau să vada Sfânta Cruce. În anul 335 după Hristos, Patriarhul a înălţat-o să fie văzută de tot poporul şi de atunci în fiecare an, la 14 septembrie, se sărbătoreşte acest eveniment.

ÎNĂLŢAREA SFINTEI CRUCI – PRAZNIC AL RECUNOŞTINŢEI (14 septembrie).
(Text extras din „Vademecum omiletic…”, Ed. Renaşterea, 2015, pp. 31-33)

Cuvinte cheie: recunoştinţă, praznic, evanghelie, apostol, icoană

I. Sfânta zi de azi, consacrată Înălţării Sfintei Cruci, este o zi a recunoştinţei noastre faţă de Mântuitorul Iisus Hristos, Care S-a jertfit pe Cruce, dar şi faţă de cei prin care Dumnezeu a lucrat ca să avem această sărbătoare în calendar: Sfinţii Împăraţi Constantin şi maica sa, Elena, Patriarhul Macarie al Ierusalimului şi cei împreună cu dânşii. Recunoştinţa noastră se manifestă, iată, prin participarea la Sfânta Liturghie, prin împodobirea cu flori a Crucii, prin închinarea înaintea ei, dar şi prin faptul că ţinem ziua cu post, reculegere şi rugăciune. În locul nerecunoştinţei iudeilor şi mai-marilor vremii, care I-au oferit spini Mântuitorului, frăţiile voastre I-aţi adus florile recunoştinţei, ale dragostei şi ale credinţei, manifestată mai ales prin prezenţa la sfânta slujbă. Să luăm aminte şi la faptul că părinţii liturgişti ai Bisericii enumeră sărbătoarea de azi în şirul praznicelor împărăteşti, având în vedere că în centrul slujbei se află Mântuitorul Iisus Hristos, Crucea fiind Altar al jertfei Lui.

II. Socotim de folos să luăm aminte la trei daruri liturgice, care fac parte din tezaurul sărbătorii: evanghelia, apostolul şi icoana.
1. Evanghelia care s-a citit este alcătuită dintr-un colaj de versete ale capitolului al XIX-lea din Evanghelia după Ioan, având în centru evenimentul Răstignirii şi Jertfei pe Cruce. Iată momentele descrise: condamnarea Mântuitorului de către iudei, căpeteniile preoţilor şi cărturari, în complicitate cu Pilat; purtarea Crucii spre Golgota; răstignirea între doi tălhari; încredinţarea mamei Sale în grija ucenicului iubit. Apoi, evanghelistul notează: „Văzând că toate s-au săvârşit, plecându-Şi capul, Şi-a dat duhul…”. Nu întâmplător pe Golgota. În traducere „locul căpăţânii” – denumire ce derivă din faptul că în acel loc s-a descoperit căpăţâna primului om, Adam, potrivit unei tradiţii iudaice, consemnată de Sf. Vasile cel Mare, Origen, Epifanie etc. (I. Mircea, Dicţ. N.T., 1995, p. 198). Acest fapt ne arată că Iisus S-a jertfit pentru răscumpărarea întregului neam omenesc, care îşi are originea în Adam;
2. Apostolul, de la I Corinteni 1, 18-24, are câteva cuvinte cheie în mesaj: Cruce, Hristos Cel Răstignit, putere şi înţelepciune. Din zorii creştinismului, până în zilele noastre, din păcate, cuvântul „Cruce” este nebunie şi sminteală. Dar pentru cine? „Pentru cei ce pier” – scrie Sf. Ap. Pavel. Dar pentru noi, cei care dorim să ne mântuim, ce înseamnă? Răspunde Marele Pavel: „Puterea şi înţelepciunea lui Dumnezeu!”. Cinstind Sfânta Cruce, primim putere şi înţelepciune, pentru cele ce avem de făcut în viaţă. Dar, atenţie, nu de la oameni şi nu ca ale oamenilor, ci de la Dumnezeu şi asemănătoare cu puterea şi înţelepciunea Lui;
3. Icoana praznicului Înălţării are forme uşor diferite de reprezentare. Însă, în toate întâlnim aceste elemente: în centru – o Cruce, ridicată cu mâinile de un arhiereu pe un amvon/podium; un împărat şi o împărăteasă de-a dreapta şi de-a stânga arhiereului; alţi slujitori (diaconi) şi chipuri ale credincioşilor… Elementele de conţinut, amintesc istoricul sărbătorii. Pe scurt: Împărăteasa Elena, cu împuternicire de la fiul ei, Împăratul Constantin, s-a dus la Ierusalim (prin anul 327) şi s-a ocupat de aflarea Crucii pe care a fost răstignit Iisus. Întrucât s-au scos la iveala trei cruci, nu una, la rugăciunile făcute acolo s-a adeverit care este Crucea Domnului prin vindecarea unei bolnave la atingerea ei. A fost dată spre păstrare episcopului Macarie al Ierusalimului şi de atunci a început a se cinsti aflarea ei. Pe locul Sfântului Mormânt, din grija împărătesei Elena, cu acelaşi sprijin al fiului ei, se va începe construirea unei biserici, alături de alte 17 în cuprinsul Ţării Sfinte. Construirea bisericii Sf. Mormânt, care se va numi, apoi, a Învierii, se va încheia abia în anul 335, când venerabila împărăteasă era deja trecută la cele veşnice. Sfinţirea ei a avut loc în ziua de 13 septembrie, iar a doua zi, 14, episcopul Macarie a înălţat Sfânta Cruce pe amvonul bisericii, spre a fi văzută de toţi cei prezenţi, care s-au închinat cu evlavie, zicând „Doamne miluieşte-ne!” De aceea, această zi a primit numele de Ziua Înălţării Sfintei Cruci, fiind serbată mai întâi în Ierusalim, iar cu timpul în toată Biserica Ortodoxă.

III. Praznicul Înălţării Sfintei Cruci este un bun prilej, iată, de a desprinde câteva învăţături de folos sufletesc, din evanghelie, apostol şi icoană. Din evanghelie, exemplul de jertfelnicie al Mântuitorul Iisus Hristos; din apostol, dragoste pentru cuvântul sfânt, Cruce, pentru a dobândi putere şi înţelepciune; din icoană, pilda Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, precum şi a episcopului Macarie, de a cinsti după cuviinţă Sfânta Cruce, bine ştiind că această cinstire înseamnă, de fapt, recunoştinţă faţă de Mântuitorul Iisus Hristos, Care S-a jertfit pe ea, pentru mântuirea sufletelor noastre.

Rugaciunea de Vineri 14 Septembrie-Ziua Crucii

Doamne Iisuse Hristoase, Mantuitorul cel dulce al sufletului meu, in aceasta zi a rastignirii Tale, in care pe Cruce Ai patimit si Ai luat moarte pentru pacatele noastre, ma marturisesc inaintea Ta, cum ca eu sunt cel ce Te-am rastignit cu pacatele mele cele multe.
Ma rog insa bunatatii Tale celei nespuse, invredniceste-ma cu Darul Tau, Doamne, ca si eu sa pot rabda patimi pentru credinta, speranta si iubirea ce le am catre Tine, precum Tu, Cel indurerat, ai rabdat pentru mantuirea mea.
Intareste-ma, o, Doamne, ca de astazi inainte sa port Crucea Ta cu bucurie si cu mare cainta, si sa urasc cugetele si vointele mele cele rele.
Sadeste in inima mea intristare de moartea Ta, pe care sa o simt precum au simtit-o iubita Ta Maica, ucenicii Tai si femeile purtatoare de mir, ce stateau langa Crucea Ta.
Lumineaza-mi simtirile cele sufletesti, ca sa se miste si sa priceapa moartea Ta, precum ai facut de Te-au cunoscut fapturile cele neinsufletite cand s-au miscat la Rastignirea Ta, si, mai vartos, cum Te-a cunoscut talharul cel credincios, si, pocait, Ti s-a plecat, de L-ai primit in Rai. Da-mi, Doamne, si mie, talharului celui rau, Darul Tau, precum atunci L-ai dat aceluia, si-mi iarta pacatele pentru Sfintele Tale Patimi si cu buna intoarcere si cainta ma aseaza impreuna cu el in Rai, ca un Dumnezeu si Ziditor ce-Mi esti.
Ma inchin Crucii Tale, Hristoase, si pentru iubirea Ta catre noi, zic catre dansa:
Bucura-te, Sfanta Cruce a lui Hristos, pe care ridicat si pironit fiind Domnul, a mantuit lumea;
Bucura-te, pom binecuvantat, pentru ca tu ai tinut Rodul vietii, Care ne-a mantuit de moartea pacatului;
Bucura-te, toiagul cel tare, care ai sfaramat usile iadului;
Bucura-te, cheia imparateasca, care ai deschis usa raiului.
O, Hristoase al meu rastignit, cate ai patimit pentru noi ! Cate rani, cate scuipari, cate batjocuri si cate ocari ai rabdat pentru pacatele noastre, si pentru ca sa ne mai dai inca si pilda de adevarata rabdare in suferintele si necazurile vietii acesteia!
Si fiindca acestea ni le trimite Dumnezeu pentru pacatele noastre, ca sa ne indreptam si sa ne apropiem de El, si asa numai spre folosul nostru ne pedepseste in aceasta viata, de aceea, rogu-ma Tie, Stapane, ca la necazurile, ispitele si durerile cate ar veni asupra mea, sa-mi inmultesti impreuna si rabdarea, puterea si multumirea, caci cunosc ca neputincios sunt de nu ma vei intari, orb, de nu ma vei lumina, legat, de nu ma vei dezlega, fricos, de nu ma vei face indraznet, pierdut, de nu ma vei cauta, sclav, de nu ma vei rascumpara cu bogata si Dumnezeiasca Ta putere si cu Darul Sfintei Tale Cruci, careia ma inchin si pe care o maresc, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Related articles

Rugăciunea mamei pentru copilul ei-rugăciune divină ,scrisă de lacrimile Fecioarei Maria,către Fiul Sfănt aflat în suferință-mai puternică decăt rugăciunile preoților!

  Rugăciunea mamei pentru copiii ei ❤ Doamne, Iisuse Hristoase, milostivește-Te de copiii mei (numele), păzește-i cu acoperământul Tău, ferește-i de uneltirile celui rău, depărtează de la ei dușmanii, deschide urechile și ochii lor, dăruiește-le inimă smerită. Doamne, toți suntem făpturile Tale, ai milă de copiii mei aceștia (numele) și îndreptează-i spre pocăință. Doamne mântuiește pe […]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *